A fost astazi o zi fara soare. Si nu numai atat. Fara fluturi si fara buburuze. Mi-am dat seama ca fara soare, fluturi si buburuze, clipele mele sunt altfel, mai greoaie, mai sterse si mai tacute. Aproape de sfarsitul zilei, intrand in casa, mi s-a facut dintr-o data frig. Ascunsa sub o mare patura si cu cana de cafea fierbinte alaturi, am avut chef sa ascult fado. Ploaia de afara, tacerea din casa si fado s-au potrivit perfect cu ritmul sufletului meu. Iarasi.
Mergem la concert. Intr-o ora, in Piata Constitutiei, mare concert mare…Formatia Iris sustine un concert cu intrare libera, oferit de Sorin Oprescu, candidat la Presedintia Romaniei.(sic!) Acum, eu nu am nicio treaba cu Sorin Oprescu, dar concertul Iris nu trebuie ratat. Spun eu si spun, mai degraba, fetele mele. TREBUIE SA MERGEM LA CONCERT!!!
Oprescu mi-a fost profesor si nici nu vreau sa imi aduc aminte de acel stagiu de chirurgie generala si de el, ca om, dar…ce importanta are?
De cate ori ma apasa ganduri sau tristeti la care nici nu stau sa ma gandesc (dar care, cu toate astea, isi continua apasarea pe umerii mei) mi se face dor de o perioada minunata din viata mea, de perioada in care o asteptam pe buburuza sa vina pe lume. Atunci, dupa multi ani in care nu mai vazusem nimic frumos in jurul meu, totul a inflorit. Lumea a devenit colorata si stralucitoare si plina de minuni. Atunci, o fetita care se agita continuu in jurul meu, ajutandu-ma sa ma incalt si alaturi de care mancam pepeni mari si zemosi, precum si o fetita mica cat o buburuza care crestea in mine, m-au invatat sa vad lumea altfel. Sa vad numai ceea ce vreau sa vad si sa las durerea departe de mine. Pentru ca durerea trebuia sa fie departe de ele.
Atunci, alaturi de ele, am ascultat chitara spaniola. O iarna, o primavara si o vara cantate de o chitara. Si acum, de cate ori nu imi gasesc cuvintele, nu imi gasesc echilibrul, cand oameni vin peste mine si nu ma regasesc, ascult chitara spaniola. Si mintea calatoreste pe insule cu soare si pe stradute pietruite si inguste, rasare soarele si luna si se ascunde printre stelele stralucitoare ale noptii. Si pot pastra langa inima mea doar oamenii pe care pot sa-i iubesc. Oamenii care inalta.
La multi ani, doamnele mele! Va doresc soare, putere, iertare, rabdare, cantec, mare, liniste, sinceritate, prieteni, frumusete, copilarie, caldura si, mai presus de toate iubire! Va doresc forta de a iubi si de a darui inainte de orice! Inainte de intrebari, de dureri, de orgolii si de indoieli. Va doresc voua, tuturor femeilor care imi [...]
“Viata este ca un rau care curge foarte repede!” , spunea cineva. Si atunci “singura solutie este refugiul si traiul in lumi inchise, in lumi straine de lumea de afara, create in interiorul nostru. Eu parcurg zilele – am mai spus-o – cu copiii mei de mana, cu povestile mele, cu hainutele mele, cu gandurile [...]
Sarbatori fericite va doresc! Va doresc sa va ninga zapezi curate si pline de promisiunea unor noi inceputuri, va doresc sa vina in prag colindatori veseli si rosii in obraji, va doresc sa fie masa plina, va doresc sa fiti veseli, recunoscatori si fericiti, va doresc sa iubiti si sa va bucurati! Sarbatori fericite si zile [...]
Iarna mea este de un fel aparte, a inceput inainte sa inceapa iarna de afara, este mai rece si mai necrutatoare decat gerul iernii adevarate. Si, pentru ca ninge des si pentru ca este frig cu adevarat, imi ingheata mainile si nu pot scrie. Gandurile sunt multe si navalnice, se aduna, se ravasesc, se razvratesc [...]
Am promis ca voi scrie povestile care s-au pictat pe margelele de lut in aceste ultime trei saptamani. Nu sunt povesti de toamna neaparat, dar sunt povesti peste s-a coborat un aer de toamna, in lutul lor s-a framantat o adiere de vant, un crampei de nor si un pic de ceata. Si toate astea au venit peste povesti [...]
Comentarii recente